O lume cu arome…tării şi amintirile din CNVVC

„Cand sorbiti vinul din cupe amintiti-va ca beti din sangele vitei de vie, puterea pamantului si eternitatea soarelui.”

Astăzi am să vă povestesc despre o lume cunoscută mie dar nu şi celor ce citesc aici postările mele.După absolvirea clasei a 9-a mi”am făcut studiile 3 ani în colegiu CNVVC (Colegiul Naţional de Viticultură şi Vinificaţie din Chişinău).
O altă lume…dar la fel cu tehnici,cu secrete,cu răbdare şi cu multă dragoste.
Vinul este o emblemă a regiunii din care provine. Nici un alt produs nu oglindeşte mai bine cultura, geografia şi istoria locului în care a fost creat. Fiecare recoltă produce vinuri ce reprezintă o însumare a diferitelor procese climatice şi umane; de aceea fiecare vin este unic. Vinul este simplu şi complex în acelaşi timp: este o încântare de moment a simţurilor, dar şi sublima expresie a unei bucăţi de pământ şi a unui moment în timp.
Vinul facut acasa se spune ca este ‘curat’. Ala din combinat… baga aia cine stie ce chimicale in el ! Iar o perceptie falsa ! (Cand spun asta ma gandesc la combinatele si vinificatorii care respecta vinul) Pai, nu da si taranul o stropeala la vie ? Nu arde el un fitil de pucioasa (sulf) in butoi ? Si asta inseamna ca baga chimicale in vin ? Nu. Il protejeaza ! Vinul este un organism viu care evolueaza. Si trebuie protejat. Metabisulfitul ramane momentan singurul compus chimic care ajuta la protejarea vinului. In dozajele normale nu are efecte secundare, insa daca simtiti senzatie puternica de sete dupa ce-ati tras un sprit cu prietenii sau daca simtiti o arsura pe gat, cum se spune, atunci vinul acela avea sulf in exces!!!


A invata sa gusti un vin este o aventura in care iti arunci in valtoare toate simturile. Il apreciezi din priviri taioase, iti apropii nasul amusinand esenta si o duci pana hat, in cortexul prefrontal, cel responsabil cu senzatiile, apoi il scoti afara avand grija sa-l treci prin matricea proprie unde-si va lasa amprenta doar pana la urmatoarea amusinare. Din pacate te afli in stadiu in care poti adulmeca mii de arome unice, fiecare diferita in felul ei, insa deocamdata perceptia ta este limitata la dulce, sarat, amar, acru si derivatiile de rigoare: acrisor, amarui.

Este vin alb? Atunci e limpede si luminos precum raul de la munte in care se odihnesc raze de soare. Ai in pahar licoare galbuie, galben spic de grau, ambra si chihlimbar, galben rece cu accente verzui, maro auriu. Priveste-l in continuare. Cat de opac este vinul din paharul tau? Este apos, intunecat, tulbure, translucid, te oboseste culoarea? Te plictiseste? Poti vedea prin el? Are sedimente? Uita-te bine si cu atentie!

Un vin rosu ceva mai vechi va avea cateva sclipiri de nuante portocalii la intalnirea cu paharul. Vinurile noi, nu. Vinurile albe vechi sunt mai intunecate decat cele tinere, chiar daca avem de-a face cu doua soiuri identice. Cel batran este mai intelept si mai bronzat decat cel tanar.

Reîntoarcere…
multe am învăţat în aceşti 3 ani,alături de colegii mei şi de profesorii căror le sunt recunoscătoare.
Este o lume care posibil pare simplă la prima vedere,dar meditînd asupra aromelor,colorilor,tăriei,putem înţelege că este o lume ascunsă…..
În final aş vrea să zic „Vinul e toiagul batranetilor si nebunia tineretilor.” !!!

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s